ALEXANDRU MYLLER (1879-1965)

In memoriam

Se pot aduce marilor oameni de stiintă dispăruti felurite omagii.

Adesea vantul vertiginos al progresului sterge urmele pasilor

făcuti ele ei. A nu-i uita inseamnă a le continua opera, legandu-i

astfel organic de actualitatea vie.

Octav MAYER

          Academicianul Alexandru Myller - Creatorul Scolii de Geometrie din lasi - savant de renume mondial, rămane una dinire personalitătile stiintei romanesti care va dăinui in istoria matematicilor din Romania. Este de datoria urmasilor să-i păstreze figura in randul marilor oameni de stiintă ai tării.
La disparitia sa, in 1965, elevul si colaboratorul său preferat, academicianul Octav Mayer (1895-1967) - scria in prefata cărtii lui Radu Miron, intitulată "Geometria Configuratiilor Myller": "Se pot aduce marilor oameni de stiintă dispăruti felurite omagii. Adesea vantul vertiginos al progresului sterge urmele pasilor făcuti de ei. A nu-i uita inseamnă a le continua opera, legandu-i astfel organic de actualitatea vie. In acest sens opuscul de fată este cel mai de pret omagiu care se poate oferi lut Alexandru Myller".
         Sub gravitatea acestui mesaj sta si organizarea Concursului National de Matematică "Alexandru Myller" instituit la Iasi, pentru viitorii olimpici din tară, de cateva institutii prestigioase: Universitatea "Al. I. Cuza", Inspectoratul Scolar Judetean, Filiala Iasi a Societătii de Stiinte Matematice, Liceul de Informatică "Grigore C. Moisil" si Colegiul National, la initiativa unor entuziasti profesori de matematică din invătămantul universitar si preuniversitar.
        Fără indoială, importanta competitiei stă sub semnul educatiei stiintifice, a formării elevilor talentati ca viitori cercetători in stiintele exacte. Emblema concursului poartă numele lui Alexandru Myller, care se manifestă in unul din marile dumneavoastră modele de urmat.
         Cateva dale din biografia sa sunt extrem de instructive.
         S-a născut in Bucuresti la 3 decembrie 1879 dintr-o familie de intelectuali. Bacalaureat la 16 ani, tanărul Myller intră la Facultatea de Stiinte - Sectia Matematică din Bucuresti avand ca profesor pe Spiru Haret.
         La 20 de ani era profesor de liceu la Galati, iar in 1902 pleacă să studieze la Göttingen, in Germania, la Universitatea "Georgia Augusta", care se mandrea cu numele lui Gauss, mare matematician al lumii.
        A avut marea sansă sa urmeze doctoratul cu David Hilbert, celebrul matematician german. Sub autoritatea sa stiintifică, Alexandru Myller realizează o excelentă teză de doctorat in domeniu, nou pe atunci, al ecuatiilor integrale. Cu acest prilej il intalneste pe faimosul matematician Felix Klein – fondatorul cunoscutului "Program de la Erlangen", care si-a propus sa fundamenteze geometria pe baza grupurilor de transformări.
        Se intoarce in tară in toamna anului 1906 si, după o muncă intensă didactică si stiintifică desfăsurată in institutii de invătămant superior din Bucuresti, reuseste să obtină in 1910 titularizarea pe postul de Profesor de Geometrie Analitică la Universitatea din lasi. Restul vietii l-a petrecut in acest oras linistit, Iasul istoric, oras al culturii, al exuberantei studentesti, care avea multe similitudini cu Göttingenul tineretii sale.
        O dată cu venirea la Iasi incep preocupările stiintifice in linia initiată de Felix Klein in domeniul Geometriei, care aveau să-1 consacre ca unul dintre marii geometri. Apăruse pe atunci paralelismul lui Levi - Civita si ideea de conexiune - impuse de altfel de modelele geometrice pentru relativitate. Alexandru Myller dă o interpretare geometrică ingenioasă si elegantă paralelismului Levi - Civita si ajunge pe o cale naturală la notiunile de concurentă si infăsurare pe spatiile curbe. Sunt descoperiri care asiăzi poartă numele lui Alexandru Myller si care incă acum 75 de ani au fost preluate de matematicieni remarcabili din lume.
        O sinteză a acestor lucrări care a condus la o disciplină de sine stătătoare a apărut in cartea mentionată "Geometria configuratiilor Myller". Aplicatiile in geometria varietătiilor neolonome ale lui Vrănceanu in studiul spatiilor Riemann in mecanică si fizica teoretică dovedesc perenitatea ideilor lui Myller.
       Mergand pe o cale diferită de cea a lui Gheorghe Titeica a studiat in premieră geometria diferentială centro-afină, completand-o apoi in colaborare cu Octav Mayer. Incat, in Istoria Universală a Matematicilor, Geometria diferentială centro-afină este mentionată drept o creatie pur romanească.
       Este un fapt cunoscut că prima lucrare originală de matematică din Romania a fost realizată in 1859 de Emanoil Bacaloglu, care a studiat suprafetele lichidelor din vase capilare - descoperind un invariant remarcabil. Acesta fusese numit curbura lui Sophie Gérmaine. După jumătate de secol, Alexandru Myller a reusit să dovedească prioritatea savantului roman si să introducă denumirea de Curbura lui Bacaloglu a suprafetelor.
        Initiator al istoriei matematicilor Romanesti, Alexandru Myller a intreprins un studiu temeinic privind originea si evolutia acestui nou domeniu.
       S-a preocupat constant de formarea matematicienilor tineri. Octav Mayer si-a trecut doctoratul cu Alexandru Myller, este primul doctor in matematici pure din Romania. De asemenea, Silvia Creangă a fost prima femeie din tară cu doctoratul obtinut la Iasi sub conducerea lui Alexandru Myller. Lista poate fi continuată cu nume cunoscute: Ilie Popa, Fiorica Campan, Adolf Haimovici, Gheorghe Ghiorghiev etc.
       Unul dintre meritele de necontestat ale profesorului Alexandru Myller a fost infiintarea in 1910 a Bibliotecii si a Seminarului Matematic care ii poartă numele. In curand se vor implini 100 de ani de la edificarea acestor două institutii. Prin străduinta lui Alexandru Myller si a colaboratorilor săi, biblioteca a devenit una dintre cele mai prestigioase din Europa, avand colectii de reviste de matematică renumite, opere complete ale marilor matematicieni ai lumii, cărti vechi de patrimoniu, dar si o colectie impresionantă de cărti apărută in secolul XX.
        Spiritul de emulatie si cercetare originală realizat in ambianta Bibliotecii avea să se manifeste in Seminarul Matematic si să se concretizeze in cunoscuta Scoală de Geometrie infiintată de Alexandru Myller si Octav Mayer acum aproape un secol. Mari savanti in domeniul matematicilor cum sunt Gheorghe Vranceanu, Grigore Moisil, Mendel Haimovici, Dimitrie Mangeron si multi altii si-au făcut ucenicia in Seminarul "Alexandru Myller".
         Ca produs al acestei scoli este un adevărat privilegiu pentru mine să evoc cu emotie si profund devotament munca neostenită al lui Alexandru Myller de edificare a Scolii Geometrice de la lasi. Acesta este principalul motiv pentru care exprim recunostintă Veteranilor Seminarului Matematic, organizatorilor pentru atribuirea numelui marelui savant Alexandru Myller Concursului de Matematică pentru elevii olimpici.

Acad. Radu MIRON