Invitati: Monica Cure, Laure Hinckel și Peter Groth
Vineri, 24 octombrie 2025, Aula Colegiului Național Iași a devenit, pentru două ore, un veritabil laborator al cuvintelor. În cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT 2025, masa rotundă Ars traducendi i-a adus în fața liceenilor pe traducătorii Monica Cure, Laure Hinckel și Peter Groth, invitați să vorbească despre culisele traducerii literare și despre provocările ei într-o epocă tot mai dominată de inteligența artificială.
Afișul evenimentului, vizibil în aula colegiului și în spațiul online al FILIT, a anunțat încă de la început ideea centrală: traducerea ca artă și ca punte între culturi.
Traducerea, între fidelitate și impactul asupra cititorului
- Cum se negociază raportul dintre fidelitatea față de textul original și păstrarea efectului asupra cititorului?
- Ce se întâmplă cu nuanțele de sens, cu jocurile de cuvinte, cu particularitățile unei limbi atunci când textul este mutat în altă cultură?
Traducătorii au explicat, prin exemple concrete, că miza lor nu este doar redarea „cuvânt cu cuvânt” a textului, ci reconstituirea atmosferei și a ritmului interior al cărții. Uneori, o formulare trebuie adaptată, alteori este nevoie de note de subsol sau de soluții creative pentru a păstra umorul, tensiunea sau emoția originalului.
Gestionarea diferențelor culturale și a specificului limbii
O parte importantă a dialogului a vizat modul în care traducătorii gestionează diferențele culturale. Invitații au vorbit despre situații în care realitățile din text nu există în cultura de destinație și au descris strategiile prin care pot face un roman accesibil fără a-i dilua specificul. S-a discutat, de asemenea, despre particularități sintactice și lexicale, despre dificultatea de a traduce titluri sau expresii-cheie și despre responsabilitatea traducătorului de a păstra identitatea culturală a operei.
Imaginile din sală surprind atenția cu care liceenii ascultă aceste explicații, dar și momentele în care elevii își formulează întrebările la microfon, marcând caracterul interactiv al întâlnirii.
Traducătorul și inteligența artificială
Într-un context în care instrumentele de traducere automată și aplicațiile de inteligență artificială sunt tot mai prezente, invitații au fost întrebați dacă meseria de traducător este amenințată. Răspunsurile lor au subliniat că tehnologia poate fi un sprijin util pentru documentare sau pentru o primă variantă de lucru, dar nu poate înlocui sensibilitatea umană, înțelegerea profundă a textului, intuiția culturală și responsabilitatea față de autor și cititori.
Astfel, discuția a scos la iveală ideea că traducerea literară rămâne un act creativ complex, în care traducătorul se investește integral – cu experiența sa de viață, cu lecturile și cultura acumulată, cu propria viziune asupra lumii.
Traducătorul – ambasador al cărții și al culturii
Un alt subiect abordat a fost rolul traducătorului în promovarea cărții și a culturii din care aceasta provine. Invitații au vorbit despre întâlniri cu publicul, despre colaborarea cu editorii, despre modul în care aleg cărțile pe care le traduc și despre responsabilitatea de a crea punți durabile între literaturi.
Pentru elevii Colegiului Național Iași, întâlnirea Ars traducendi a fost nu doar o lecție despre meseria de traducător, ci și o invitație la lectură, la curiozitate culturală și la reflecție asupra modului în care cuvintele călătoresc dintr-o limbă în alta. Fotografiile realizate în timpul evenimentului surprind această energie: întrebări, zâmbete, momente de tăcere concentrată și aplauze la final.
Echipa Ars Traducendi
