Admitere in clasa a 5-a
Bine ați venit pe pagina dedicată admiterii în clasa a V-a la Colegiul Național Iași. Aici centralizăm, într-un format clar și ușor de urmărit, informațiile necesare pentru candidați și părinți: descrierea probelor, reperele de organizare și materialele de lucru (modele de subiecte și bareme) pentru concursurile prin care se realizează admiterea.
Colegiul organizează două competiții de tradiție, care poartă numele unor personalități legate de Iași și de spiritul academic al școlii: Concursul de limbă, comunicare și literatură română „Nicolae Labiș” și Concursul de matematică „Alexandru Myller”. În secțiunile de mai jos găsiți o scurtă prezentare a fiecărui concurs și seturi de modele (subiect + barem), utile pentru familiarizarea cu tipul de cerințe.
Pentru o pregătire eficientă, vă recomandăm să parcurgeți această pagină în ordine:
- informațiile introductive despre concursuri;
- programa / reperele și modelele de subiecte;
- anunțurile și actualizările publicate pe site, pe măsură ce apar
Concursul de limbă, comunicare și literatură română "Nicolae Labiș"
Introducere scurtă despre Nicolae Labiș
Scriitorul Nicolae Labiș s-a născut la 2 decembrie 1935 în Poiana Mărului, comuna Mălini, raionul Fălticeni, judeţul Suceava, într-o familie de învăţători.
1935-1941: Nicolae Labiş învaţă să citească, pe la cinci ani, de la elevii mamei sale, pasionat fiind de poveştile lui Ion Creangă.
1942-1945: Urmează şcoala primară în satul natal, apoi, în refugiu, în comuna Mihăileşti, satul Văcarea (lângă Câmpulung Muscel), unde frecventează cursurile clasei a III-a, obţinând numai note de 9 şi de 10. Colegii de atunci îşi amintesc că scria poezii şi îi plăcea să recite în public. În mai, 1945, familia se întoarce acasă şi se stabileşte la Mălini.
1946-1950: În timpul şcolii ţine un jurnal, Antologie şi informaţii literare (gânduri, conspecte, rezumate), atestând un orizont şi un ritm de lectură impresionante. Este excelent la orele de limba română, compunerile sale uimind atât colegii, cât şi cadrele didactice. Participă, ca elev, la organizarea de conferinţe şi de şezători literare, la 13 ani jucând în comedia Femeia îndărătnică de William Shakespeare, pe o scenă improvizată din Poiana Mărului.
1951: Participă la concursuri de limbă şi literatură română, matematică şi fizică, faza pe ţară. Elevul de la Fălticeni obţine premiul I la limba română şi fără „nici cea mai mică urmă de emoţie vizibilă” ia cuvântul în numele tuturor concurenţilor la festivitatea de închidere.
1952: Este elev al Liceului „Mihail Sadoveanu” din Iaşi, actualul Colegiu Naţional, devenind conducătorul cenaclului literar din şcoală.
1953: În urma unui examen de admitere, Nicolae Labiş intră la Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, este redactor la secţia de poezie a revistei elevilor, intitulată „Anii de ucenicie”.
1954: Foarte multe poezii vor vedea lumina tiparului în principalele publicaţii culturale şi literare ale vremii, dar nu vor apărea în volumele Primele iubiri, Lupta cu inerţia sau în acelea editate între anii 1958 şi 1985. Sunt creaţii confirmând tematica şi retorica lirică a deceniului şase, care fac notă aparte.
Devine redactor la revista „Contemporanul”, apoi la „Gazeta literară”.
Publică poemul Moartea căprioarei, Viața Românească.
1955: Traduce intens din opera poeţilor moderni (mai ales din creaţiile lui Charles Baudelaire).
1956: Publică primul său volum de poezie la vârsta de 21 de ani.
1956, 22 decembrie moare în urma unui accident de tramvai, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti şi regretat de toată generaţia de scriitori tineri pentru modelul spiritual şi moral pe care l-a consacrat.
Legătura cu Colegiul Național Iași
În 1952, Nicolae Labiș a fost elev al Colegiului Național, fiind conducătorul cenaclului literar din școală.
Concursul de matematică "Alexandru Myller"
Introducere scurtă despre Alexandru Myller
Academicianul Alexandru Myller – Creatorul Școlii de Geometrie din lași – savant de renume mondial, rămane una dinire personalitățile știintei românești care va dăinui în istoria matematicilor din România.
S-a născut in Bucuresti la 3 decembrie 1879 dintr-o familie de intelectuali. Bacalaureat la 16 ani, tanărul Myller intră la Facultatea de Știinte – Secția Matematică din Bucuresti având ca profesor pe Spiru Haret.
La 20 de ani era profesor de liceu la Galati, iar in 1902 pleacă să studieze la Göttingen, în Germania, la Universitatea „Georgia Augusta”, care se mândrea cu numele lui Gauss, mare matematician al lumii.
A avut marea șansă să urmeze doctoratul cu David Hilbert, celebrul matematician german. Sub autoritatea sa știintifică, Alexandru Myller realizează o excelentă teză de doctorat în domeniu, nou pe atunci, al ecuatiilor integrale. Cu acest prilej îl intâlnește pe faimosul matematician Felix Klein – fondatorul cunoscutului „Program de la Erlangen”, care și-a propus să fundamenteze geometria pe baza grupurilor de transformări.
Se intoarce în țară în toamna anului 1906 și, după o muncă intensă didactică și științifică desfăsurată în instituții de învățământ superior din București, reușește să obțină in 1910 titularizarea pe postul de Profesor de Geometrie Analitică la Universitatea din lași.
O dată cu venirea la Iași încep preocupările științifice în domeniul Geometriei, care aveau să-l consacre ca unul dintre marii geometri. Apăruse pe atunci paralelismul lui Levi – Civita și ideea de conexiune – impuse de altfel de modelele geometrice pentru relativitate. Alexandru Myller dă o interpretare geometrică ingenioasă și elegantă paralelismului Levi – Civita și ajunge pe o cale naturală la noțiunile de concurență și înfășurare pe spatiile curbe. Sunt descoperiri care astăzi poartă numele lui Alexandru Myller si care au fost preluate de matematicieni remarcabili din lume.
O sinteză a acestor lucrări care a condus la o disciplină de sine stătătoare a apărut în cartea menționată „Geometria configuratiilor Myller”. Aplicațiile în geometria varietățiilor neolonome ale lui Vrănceanu în studiul spațiilor Riemann în mecanică și fizica teoretică dovedesc perenitatea ideilor lui Myller.
Mergand pe o cale diferită de cea a lui Gheorghe Țiteica a studiat în premieră geometria diferențială centro-afină, completand-o apoi în colaborare cu Octav Mayer. Încat, în Istoria Universală a Matematicilor, Geometria diferențială centro-afină este menționată drept o creație pur românească.
Este un fapt cunoscut că prima lucrare originală de matematică din Romania a fost realizată in 1859 de Emanoil Bacaloglu, care a studiat suprafetele lichidelor din vase capilare – descoperind un invariant remarcabil. Acesta fusese numit curbura lui Sophie Gérmaine. După jumătate de secol, Alexandru Myller a reusit să dovedească prioritatea savantului roman si să introducă denumirea de Curbura lui Bacaloglu a suprafetelor.
Inițiator al istoriei matematicilor românești, Alexandru Myller a întreprins un studiu temeinic privind originea și evoluția acestui nou domeniu.
S-a preocupat constant de formarea matematicienilor tineri. Octav Mayer și-a trecut doctoratul cu Alexandru Myller, este primul doctor în matematici pure din România. De asemenea, Silvia Creangă a fost prima femeie din țară cu doctoratul obținut la Iași sub conducerea lui Alexandru Myller. Lista poate fi continuată cu nume cunoscute: Ilie Popa, Fiorica Campan, Adolf Haimovici, Gheorghe Ghiorghiev etc.
Unul dintre meritele de necontestat ale profesorului Alexandru Myller a fost înființarea în 1910 a Bibliotecii și a Seminarului Matematic care îi poartă numele, care a devenit una dintre cele mai prestigioase din Europa, având colecții de reviste de matematică renumite, opere complete ale marilor matematicieni ai lumii, cărți vechi de patrimoniu, dar și o colecție impresionantă de cărti apărută în secolul XX.
Mari savanți în domeniul matematicilor cum sunt Gheorghe Vranceanu, Grigore Moisil, Mendel Haimovici, Dimitrie Mangeron și multi alții și-au făcut ucenicia in Seminarul „Alexandru Myller”.
La dispariția sa, în 1965, elevul și colaboratorul său preferat, academicianul Octav Mayer, scria în prefața cărții lui Radu Miron, intitulată „Geometria Configuratiilor Myller”: „Se pot aduce marilor oameni de știință dispăruți felurite omagii. Adesea vântul vertiginos al progresului șterge urmele pașilor făcuți de ei. A nu-i uita înseamnă a le continua opera, legandu-i astfel organic de actualitatea vie. În acest sens opuscul de față este cel mai de preț omagiu care se poate oferi lui Alexandru Myller”.
Legătura cu Colegiul Național Iași
Fără indoială, importanța competiției stă sub semnul educației știintifice, a formării elevilor talentați ca viitori cercetători în științele exacte. Emblema concursului poartă numele lui Alexandru Myller, care se manifestă în unul din marile dumneavoastră modele de urmat.